Andrei Bordeianu – 1982.10.27

Andrei Bordeianu, Corespondenta primita

Date ianuarie 29, 2014

27. 10. 82

Dragă Leon,

Veştile dela tine se fac din ce în ce mai rare.

M-ai uitat complect! Ce se petrece cu tine? Nu mă mai iubeşti? Acum mai mult decît oricînd ar trebui să-mi scrii, măcar odată la două luni. Bileţelele dela tine nu-mi ţin de cald. Noroc cu Flacăra trimisă regulat de Paulică care-mi mai unge sufletul. Volumul doi din Simple note are succes de public, dar şi aici ai uitat să trimiţi exemplare ptr. Mircea şi Eugen. Este păcat, mai ales că Mircea, mirat, mi-a solicitat cartea. Aş vrea să am veşti dela tine, despre Dora, Manole, fetele dela Focşani, etc.,. Amicul nostru cardiac nu-mi scrie nici măcar două rînduri cu toate că mă ocup mereu de medicamentele lui. De ce ? Sunt vre-un paria ? Sunt eu  un „măgar” , dar, merit măcar două trei rînduri. Nu-mi spui şi mie ce mai face Valerică şi Sanda. Mai ales Sanda după operaţie. Nico a găsit puţin timp să-mi scrie două trei rînduri. Pînă şi Nae mi-a trimis complimente. Noi vorbim mereu de voi acasă. În fiecare seară îmi parfumez degetele cu levănţică din vasul de metal dela tine. Mai citesc o carte, mai o scrisoare din trecut şi aşa te simt mereu lîngă mine. De ce eşti leneş.

În loc să tragi şuete la crîşmă mai bine mi-ai scrie şi mie o scrisoare. După cum constaţi tot te iubesc pentrucă îti fac reproşuri d’amour. Veştile dela mine sunt cam astea: nu ne mai uităm la televizor, citim rar ziarele şi revistele pentru că nu sunt interesante, cărţile care apar sunt toate marcate iar spectacolele sunt prea departe de gustul nostru. Este o [cuvânt indescifrabil] certă. Aşteptăm alegerile la Academie, care vor fi cu skapsis. Sunt trei pe un loc.

Loius Pauwels,  Bertrand Poirot-Delpech  şi Jean Edern Hallier. Eu îl prefer pe primul.  Apoi ne distrăm cu scandalurile, care nu lipsesc mai ales în perioada asta de schimbări. Aceeaşi epocă Blum. Te prăpădeşti de rîs. Moartea lui Monde France a lăsat un gol şi un regret imens. Restricţiile pe exprimarea liberă  a opiniilor sunt din ce în ce mai vădite, foarte abil dirijate prin audio-vizual.

Deci ne punem pe citit cărţi, mai vechi,  noi şi mai ales istorie contemporană. Astea se mai găsesc….

Cum anul acesta s’au împlinit 100  de  ani dela naşterea lui Giraudoux cu teatrul lui publicat în Pleiade avem ce citi. D’Omesson face  nişte articole extra în Figaro, iar amicul nostru Jean Dutourd altele, tot aşa de bune şi “nemiloase” în France-Soire.

Le Monde, începe încet încet să-şi schimbe vesta . Trezindu-se din infantilismul ultimilor 5 – 6  ani.

Încolo totul este bine şi…. frumos. Iată deci pe scurt filmul actualităţii. În mare  ar trebui să scriu o carte, dar îmi lipseşte talentul tău şi mai ales memoria ta. Am uitat să-ţi spun că odată cu moartea lui [cuvânt indescifrabil] nu mai avem caricatură bună în ziare.

Acum te părăsesc. După cum vezi mă gîndesc mereu la tine cu acelaş dor, aceeaşi dragoste din totdeauna. Sărutări lui Dora, sănătate lui Manole şi fetelor. Salutări la toţi i compris [cuvânt indescifrabil].

Pe tine te sărut

[Semnătura indescifrabilă]

 

 

Leave a Reply